Capacitatea studiului

Creierul oboseste? Cred ca da. Dar cel putin, poate fi impins la maxim. De ce ar face cineva asta? Pentru ca la Cer ajungi mai curand din varful muntelui decat de la baza lui.
Sunt carti care se fac citite in totalitate, pe nerasuflate. Dar sunt carti care mai mult de un paragraf nu permit citirea lor. Diferenta? Simplu: motivatia, scopul.
Mintea este mare amatoare de placeri, ceea ce o face sa viseze la nesfarsit. De cele mai multe ori tinde sa duca lucrurile spre o perfectiune imaginata si limitata de cunostintele ei. De aceea, o carte de studiu trebuie sa contina o poveste, altfel, invatarea se face fortat, mecanic, lipsita de rodaj, cu scartait si nu pare a se sedimenta in timp. Tot intr-un mod mecanic, citirea nu se face doar la nivel de vizualizare (in care creierul preia informatia), ci se recita cu vocea mintii. Asta duce la pierdere de timp; si demonstreaza inca o data ca un cuvant rostit este transformat in imagine de catre creier.

O alta demonstratie o face cititul in alta limba. Vocea mintii citeste, creierul construieste imagini. La un moment dat constienta nu poate reda actiunea cartii, pentru ca a ramas captiva in vise.
Dar, oricum am citi sau studia, la un moment dat creierul va obosi. Se zvoneste ca mai mult de o ora, un om nu se poate concentra pe un subiect. Si atunci intervine pauza. Este cazul clasic al orelor de invatamant din scoala. Exista, totusi, oameni care cunosc secretul prelungirii atentiei, iar el consta in a schimba subiectul. De ce? Pentru ca fiecare domeniu (de studiu, de divertisment, de visaraie s.a.m.d.) are o anumita conexiune in creier. Iar conexiunea se incinge la un moment dat (dupa aprox. o ora) si atunci simpla conectare la un alt domeniu de interes permite relaxarea celei care provoaca disconfortul in creier. Este cazul workaholic-ilor, cei care sunt dependenti de munca si o duc in extreme.